Autor: Randy Alexander
Data Creației: 1 Aprilie 2021
Data Actualizării: 19 Noiembrie 2024
Anonim
What is IBS? (Irritable Bowel Syndrome)
Video: What is IBS? (Irritable Bowel Syndrome)

Conţinut

Ce este IBS?

Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o afecțiune cronică a intestinelor groase. Aceasta afectează aproximativ 10-15% din oameni din întreaga lume. Simptomele se pot dezvolta la orice vârstă, dar în conformitate cu Clinica Mayo, IBS apare mai des la femei și persoane sub vârsta de 50 de ani.

Unele persoane au IBS cu constipație sau IBS cu diaree. Alții experimentează alterări de constipație și diaree. Chiar dacă IBS afectează intestinele, această afecțiune nu dăunează țesutului intestinal și nu provoacă cancer de colon.

Înțelegerea de ce apare IBS și obținerea tratamentului poate reduce frecvența atacurilor și vă poate îmbunătăți calitatea vieții. Iată ce trebuie să știți despre atacurile IBS și cum să le tratați.

Simptomele unui atac

Simptomele comune ale IBS includ:

  • dureri de stomac
  • balonare
  • gaz
  • diaree
  • constipație
  • mucus în scaun

Unele persoane prezintă, de asemenea, alte simptome precum greață, indigestie, spasme intestinale și regurgitare. Femeile care au IBS pot observa că simptomele lor se agravează în timpul ciclului menstrual.


Cauzele unui atac

Nu se cunoaște cauza exactă a SII, dar anumiți factori pot declanșa un atac. O credință este că contracțiile musculare slabe sau puternice din intestine aduc simptome.

Dacă aveți contracții puternice, alimentele pot trece prin tractul digestiv prea repede, ducând la diaree. Dar când contracțiile încetinesc sau devin slabe, scaunele sunt mai greu de trecut. Acest lucru poate duce la constipație.

IBS poate apărea și din cauza:

  • inflamaţie
  • o supraaglomerare de bacterii
  • o infecție bacteriană în intestine

Semnalele slab coordonate între creier și nervii din tractul intestinal pot, de asemenea, să declanșeze simptome.

Factorii de risc care contribuie la IBS includ anxietatea sau depresia și având antecedente familiale ale afecțiunii.

Severitatea unui atac IBS variază de la o persoană la alta. Simptomele tind să vină și să depășească o perioadă lungă de timp. Când apare un atac, simptomele se pot ameliora după câteva ore sau zile. Totuși, unele persoane trăiesc zilnic cu simptome timp de săptămâni sau luni.


Medicul dumneavoastră poate diagnostica IBS dacă întâmpinați dureri de stomac (legate de o mișcare intestinală) care persistă cel puțin o zi pe săptămână pe o perioadă de trei luni sau dacă există o modificare a frecvenței și a consistenței scaunelor.

Tratament pentru un atac

Deoarece IBS este o afecțiune cronică, este posibil să nu dispară complet. Cu toate acestea, medicațiile și modificările stilului de viață vă pot ajuta să gestionați starea și să reduceți frecvența atacurilor.

Evitați declanșatoarele alimentare

Ceea ce mâncați ar putea declanșa un atac, astfel încât medicul dumneavoastră vă poate sugera modificări dietetice. Alimentele care declanșează IBS diferă de la persoană la persoană. Dar de obicei, alimentele și băuturile care provoacă simptome includ:

  • bauturi carbogazoase
  • alcool
  • cofeină
  • anumite fructe și legume

Încercați o dietă de eliminare

Este important să vă identificați declanșatorii individuali. Pentru a face acest lucru, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o dietă de eliminare. Aceasta implică:


  • eliminarea anumitor alimente și băuturi din dieta ta
  • monitorizarea simptomelor pentru îmbunătățire
  • reintroducând încet aceste alimente pe rând

Păstrați un jurnal alimentar pentru a urmări ceea ce mâncați și beți și înregistrați orice simptome IBS pe care le dezvoltați. Această tehnică ajută la identificarea alimentelor sau a băuturilor care îți provoacă atacurile.

O dietă de eliminare ar putea dezvălui o sensibilitate la gluten. Dacă da, menținerea unei diete fără gluten vă poate îmbunătăți simptomele. Dacă introduceți grâu, orz sau secară în dieta dvs., simptomele dvs. ar putea reveni.

În mod similar, simptomele dvs. se pot îmbunătăți dacă evitați legumele cu gaze mari, precum varza, conopida și broccoli.

Atenție la sensibilitatea la carbohidrați

Rețineți că un atac IBS ar putea apărea și dacă sunteți sensibil la anumiți carbohidrați. Acestea sunt cunoscute sub numele de FODMAPS (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monosacharide și polioli) și includ:

  • lactoză
  • fructoză
  • fructani
  • carbohidrați similari

Alimentele care conțin FODMAPS includ:

  • cepe
  • usturoi
  • varză
  • brocoli
  • conopidă
  • prune
  • piersici
  • mere
  • pere
  • lactate
  • sirop de porumb cu multa fructoza
  • concentrat de suc de fructe
  • mentele fără zahăr

Dacă IBS interferează cu activitatea zilnică normală, eliminarea acestor alimente poate oferi o ușurare pe termen lung. Este important să mâncați o dietă echilibrată, așa că vorbiți cu un dietetician înainte de a face modificări semnificative la dieta dvs.

O dietă IBS se poate simți restrictivă, dar multe alimente sunt sigure. Acestea includ fructe cu mai puțin fructoză precum bananele, cantalupul și strugurii. Alte opțiuni sigure includ:

  • spanac
  • morcovi
  • dovlecel
  • Quinoa
  • ovăz
  • zahăr
  • Sirop din esență de arțar

Încercați medicamente

Dacă simptomele dvs. nu se îmbunătățesc după ce faceți modificări dietetice, medicamentele fără prescripție medicală (OTC) și medicamentele pe bază de rețetă pot ajuta la gestionarea simptomelor. Un supliment de fibre poate ușura constipația cronică. De asemenea, medicul dumneavoastră vă poate sugera un laxativ.

Gestionarea unui atac IBS poate fi provocatoare noaptea și în timpul lucrului. Dacă aveți IBS cu diaree, administrarea periodică a unei medicamente anti-diaree OTC poate gestiona simptomele. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie un liant cu acid biliar pentru a promova mișcările intestinale solide.

Puteți vorbi, de asemenea, cu medicul dumneavoastră despre medicamente pentru tratarea durerii asociate cu IBS. Opțiunile includ pregabalin (Lyrica) sau gabapentin (Neurontin). Deoarece anxietatea și depresia pot agrava simptomele IBS, medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea, un antidepresiv.

Medicamentele aprobate special pentru tratamentul SII includ:

  • alosetron (Lotronex)
  • eluxadoline (Viberzi)
  • rifaximin (Xifaxan)
  • lubiprostone (Amitiza)
  • linaclotidă (Linzess)

Cum să prevină un atac

Înțelegerea modului de prevenire a unui atac IBS vă poate ajuta să faceți față acestei afecțiuni. Iată câteva sfaturi pentru a reduce frecvența unui atac:

  • Creșteți activitatea fizică pentru a regla contracțiile intestinale și pentru a ușura constipația. Exercițiu pentru cel puțin 30 de minute, trei zile pe săptămână.
  • Mâncați în același timp în fiecare zi pentru a ajuta la reglarea funcției intestinale.
  • Păstrați un jurnal alimentar pentru a identifica alimentele declanșatoare.
  • Creșteți încet aportul de fibre pentru a ușura constipația. Prea multă fibră poate provoca diaree.
  • Încercați probiotice. Creșterea bacteriilor bune din tractul digestiv poate ameliora simptomele IBS. Luați probiotice ca supliment sau mâncați iaurt care conține probiotice.
  • Bea ceai de mentă sau ia suplimente de mentă pentru a ușura spasmele intestinale.
  • Aflați cum să gestionați stresul. Exersează yoga, meditația sau atenția sau găsește activități plăcute pentru a minimiza stresul și anxietatea.
  • Experiment cu acupunctura. Această terapie alternativă poate ameliora simptomele IBS.
  • Consultați un hipnoterapeut și aflați modalități de a vă relaxa mușchii abdominali. Aceasta poate reduce simptomele unui atac IBS.
  • Schimbă-ți modelul de gândire cu terapia cognitivă comportamentală. Această tehnică vă învață cum să înlocuiți tiparele gândirii negative cu cele pozitive. Studiile clinice au descoperit că această tehnică poate oferi „îmbunătățiri semnificative și de lungă durată pentru simptomele IBS”.

Linia de jos

Simptomele IBS vă pot afecta calitatea vieții și vă pot împiedica să faceți lucrurile care vă plac. Dar ușurarea este disponibilă.

Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu gastroenterologul dacă nu puteți gestiona simptomele cu modificări dietetice. Este posibil să aveți nevoie de medicamente pentru a vă adresa simptomelor.

De asemenea, este important să vă adresați medicului dvs. dacă prezentați alte simptome, cum ar fi pierderea în greutate, sângerare rectală sau dificultăți de înghițire. Aceste simptome ar putea indica o afecțiune mai gravă.

Recomandat

Radiografie de extremitate

Radiografie de extremitate

O radiografie a extremității e te o imagine a mâinilor, încheieturii mâinii, picioarelor, gleznei, piciorului, coap ei, humeru ului antebrațului au brațului uperior, șoldului, umărului ...
Hemangiom hepatic

Hemangiom hepatic

Un hemangiom hepatic e te o ma ă hepatică formată din va e de ânge lărgite (dilatate). Nu e te cancero .Un hemangiom hepatic e te cel mai frecvent tip de ma ă hepatică care nu e te cauzată de can...