Autor: Tamara Smith
Data Creației: 23 Ianuarie 2021
Data Actualizării: 21 Noiembrie 2024
Anonim
Demența, boala cruntă a creierului. Ce este și cum se manifestă
Video: Demența, boala cruntă a creierului. Ce este și cum se manifestă

Conţinut

Ce este demența?

Demența nu este de fapt o boală. Este un grup de simptome. „Demență” este un termen general pentru schimbări comportamentale și pierderea abilităților mentale.

Acest declin - inclusiv pierderea memoriei și dificultăți de gândire și limbaj - poate fi suficient de sever pentru a perturba viața de zi cu zi.

Boala Alzheimer este cel mai cunoscut și cel mai frecvent tip de demență.

Alzheimer și demență

Mulți oameni folosesc în mod interschimbabil termenii „boala Alzheimer” și „demență”, dar acest lucru nu este corect. Deși boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, nu toți cei cu demență au Alzheimer:

  • Demenţă este o tulburare cerebrală care afectează capacitatea unei persoane de a comunica și de a efectua activități de zi cu zi.
  • Boala Alzheimer este o formă de demență cu impact vizat asupra părților creierului care controlează capacitatea unei persoane de a gândi, de a-și aminti și de a comunica cu limbajul.

Care sunt simptomele generale și semnele timpurii ale demenței?

Semnele și simptomele generale ale demenței includ dificultăți cu:


  • memorie
  • comunicare
  • limba
  • focalizare
  • raţionament
  • perceptie vizuala

Semnele timpurii ale demenței includ:

  • pierderea memoriei pe termen scurt
  • dificultăți în amintirea cuvintelor specifice
  • pierzând lucrurile
  • uitând de nume
  • probleme în îndeplinirea sarcinilor familiare, cum ar fi gătitul și conducerea
  • judecată slabă
  • modificări ale dispoziției
  • confuzie sau dezorientare în împrejurimi necunoscute
  • paranoia
  • incapacitatea de a face mai multe sarcini

Care sunt diferitele tipuri de demență?

Demența poate fi clasificată în multe moduri diferite. Aceste categorii sunt concepute pentru a grupa tulburări care au anumite caracteristici comune, cum ar fi dacă sunt sau nu progresive și ce părți ale creierului sunt afectate.

Unele tipuri de demență se încadrează în mai multe dintre aceste categorii. De exemplu, boala Alzheimer este considerată atât demență progresivă, cât și demență corticală.

Iată câteva dintre cele mai frecvent utilizate grupări și simptomele asociate acestora.


Demență corporală Lewy (LBD)

Demența corpului Lewy (LBD), numită și demență cu corpuri Lewy, este cauzată de depozitele de proteine ​​cunoscute sub numele de corpuri Lewy. Aceste depozite se dezvoltă în celulele nervoase din zonele creierului care sunt implicate în memorie, mișcare și gândire.

Simptomele LBD includ:

  • halucinații vizuale
  • mișcare încetinită
  • ameţeală
  • confuzie
  • pierderea memoriei
  • apatie
  • depresie

Dementa corticala

Acest termen se referă la un proces de boală care afectează în primul rând neuronii stratului extern al creierului (cortex). Demențele corticale tind să provoace probleme cu:

  • memorie
  • limba
  • gândire
  • comportament social

Demență subcorticală

Acest tip de demență afectează părți ale creierului sub cortex. Demența subcorticală tinde să provoace:

  • schimbări de emoții
  • schimbări de mișcare
  • lentoarea gândirii
  • dificultăți de a începe activități

Dementa fronto-temporala

Demența frontotemporală apare atunci când porțiuni din lobii frontali și temporali ai creierului se atrofiază (se micșorează). Semnele și simptomele demenței frontotemporale includ:


  • apatie
  • lipsa inhibiției
  • lipsa de judecată
  • pierderea abilităților interumane
  • probleme de vorbire și limbaj
  • spasme musculare
  • slaba coordonare
  • dificultate la inghitire

Simptome de demență vasculară

Cauzate de leziuni cerebrale cauzate de afectarea fluxului sanguin către creier, simptomele demenței vasculare includ:

  • probleme de concentrare
  • confuzie
  • pierderea memoriei
  • nelinişte
  • apatie

Demență progresivă

După cum sugerează și numele, acesta este un tip de demență care se înrăutățește în timp. Interferă treptat abilitățile cognitive, cum ar fi:

  • gândire
  • amintindu-mi
  • raţionament

Demență primară

Aceasta este demența care nu rezultă din nicio altă boală. Aceasta descrie o serie de demențe, inclusiv:

  • Demență corporală Lewy
  • dementa fronto-temporala
  • demența vasculară

Demență secundară

Aceasta este demența care apare ca urmare a unei boli sau a unei vătămări fizice, cum ar fi traumatisme craniene și boli, inclusiv:

  • Boala Parkinson
  • Boala Huntington
  • boala Creutzfeldt-Jakob

Demență mixtă

Demența mixtă este o combinație de două sau mai multe tipuri de demență. Simptomele demenței mixte variază în funcție de tipurile de modificări ale creierului și de zona creierului care suferă aceste modificări. Exemple de demență mixtă comună includ:

  • demență vasculară și boala Alzheimer
  • Corpurile Lewy și demența bolii Parkinson

Simptomele bolii Alzheimer

Chiar și pentru un anumit tip de demență, simptomele pot varia de la pacient la pacient.

Simptomele sunt de obicei progresive în timp. De exemplu, simptomele asociate bolii Alzheimer (AD) sunt adesea descrise în etape sau faze, reprezentând natura degenerativă continuă a bolii.

Boala Alzheimer ușoară

În plus față de pierderea memoriei, simptomele clinice timpurii vor include probabil:

  • confuzie cu privire la amplasarea locurilor de obicei familiare
  • luând mai mult timp pentru a îndeplini sarcinile zilnice normale
  • probleme cu manipularea banilor și plata facturilor
  • slaba judecată care duce la decizii rele
  • pierderea spontaneității și a simțului inițiativei
  • modificări ale dispoziției și personalității și anxietate crescută

Boala Alzheimer moderată

Pe măsură ce boala progresează, simptomele clinice suplimentare pot include:

  • creșterea pierderii de memorie și confuzie
  • durata de atenție scurtată
  • probleme de recunoaștere a prietenilor și a membrilor familiei
  • dificultate cu limbajul
  • probleme cu citirea, scrierea sau lucrul cu numerele
  • dificultăți în organizarea gândurilor și gândirea logică
  • incapacitatea de a învăța lucruri noi sau de a face față unor situații noi sau neașteptate
  • izbucniri de furie nepotrivite
  • probleme perceptiv-motorii (cum ar fi probleme cu ieșirea dintr-un scaun sau cu pregătirea mesei)
  • afirmații sau mișcări repetitive, mișcări ocazionale ale mușchilor
  • halucinații, iluzii, suspiciune sau paranoie, iritabilitate
  • pierderea controlului impulsurilor (cum ar fi dezbrăcarea în momente sau locuri nepotrivite sau folosirea limbajului vulgar)
  • exacerbarea simptomelor comportamentale, cum ar fi neliniște, agitație, anxietate, lacrimă și rătăcire - mai ales după-amiaza târziu sau seara, care se numește „apusul soarelui”.

Boala Alzheimer severă

În acest moment, plăcile și încurcăturile (semnele distinctive ale AD) pot fi văzute în creier atunci când sunt privite folosind o tehnică de imagistică numită RMN. Aceasta este etapa finală a AD, iar simptomele pot include:

  • incapacitatea de a recunoaște familia și cei dragi
  • pierderea simțului sinelui
  • incapacitatea de a comunica în vreun fel
  • pierderea controlului vezicii urinare și a intestinului
  • pierdere în greutate
  • convulsii
  • infecții ale pielii
  • somn crescut
  • dependență totală de ceilalți pentru îngrijire
  • dificultate la inghitire

De luat masa

Nu toate persoanele cu demență au aceleași simptome. Cele mai frecvente simptome ale demenței sunt dificultăți de memorie, comunicare și abilități cognitive.

Diferitele tipuri de demențe au cauze variate și afectează diferite funcții mentale, comportamentale și fizice.

Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, este progresivă, cu simptome care se înrăutățesc în timp.

Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă întâmpinați probleme cu memoria, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare sau modificări ale dispoziției sau personalității, discutați cu furnizorul dvs. de asistență medicală.

Odată ce aveți un diagnostic precis, puteți explora opțiunile de tratament.

Vă Sfătuim Să Vedeți

Medicamente pentru somn

Medicamente pentru somn

Unele per oane pot avea nevoie de medicamente pentru a ajuta la omn pentru o perioadă curtă de timp. Dar, pe termen lung, modificarea tilului de viață și a obiceiurilor de omn e te cel mai bun tratame...
Sângerarea nasului

Sângerarea nasului

O ângerare nazală e te pierderea de ânge din țe utul care acoperă na ul. ângerarea apare cel mai ade ea doar într-o ingură nară. ângerările na ale unt foarte frecvente. Majori...