Autor: Helen Garcia
Data Creației: 15 Aprilie 2021
Data Actualizării: 1 Iulie 2024
Anonim
Neurogenic Bladder
Video: Neurogenic Bladder

Vezica neurogenă este o problemă în care o persoană nu are controlul vezicii urinare din cauza unei afecțiuni a creierului, a măduvei spinării sau a nervului.

Mai mulți mușchi și nervi trebuie să lucreze împreună pentru ca vezica să rețină urina până când sunteți gata să o goliți. Mesajele nervoase merg înainte și înapoi între creier și mușchii care controlează golirea vezicii urinare. Dacă acești nervi sunt deteriorați de boli sau leziuni, este posibil ca mușchii să nu poată strânge sau relaxa la momentul potrivit.

Tulburările sistemului nervos central cauzează frecvent vezica neurogenă. Acestea pot include:

  • boala Alzheimer
  • Defecte congenitale ale măduvei spinării, cum ar fi spina bifida
  • Tumori ale creierului sau ale măduvei spinării
  • Paralizia cerebrală
  • Encefalită
  • Dificultăți de învățare, cum ar fi tulburarea de deficit de atenție, hiperactivitate (ADHD)
  • Scleroza multiplă (SM)
  • boala Parkinson
  • Leziuni ale măduvei spinării
  • Accident vascular cerebral

Deteriorarea sau tulburările nervilor care alimentează vezica urinară pot provoca, de asemenea, această afecțiune. Acestea pot include:


  • Leziuni nervoase (neuropatie)
  • Leziuni nervoase datorate consumului intens de alcool pe termen lung
  • Leziuni nervoase cauzate de diabetul pe termen lung
  • Deficitul de vitamina B12
  • Leziuni nervoase cauzate de sifilis
  • Leziuni nervoase datorate chirurgiei pelvine
  • Leziuni nervoase cauzate de o hernie de disc sau stenoza canalului spinal

Simptomele depind de cauză. Acestea includ adesea simptome de incontinență urinară.

Simptomele vezicii urinare hiperactive pot include:

  • Trebuie să urinezi prea des în cantități mici
  • Probleme la golirea întregii urine din vezică
  • Pierderea controlului vezicii urinare

Simptomele vezicii urinare subactive pot include:

  • Vezică plină și eventual scurgeri de urină
  • Incapacitatea de a spune când vezica este plină
  • Probleme la începutul urinării sau golirea întregii urine din vezică (retenție urinară)

Medicamentele vă pot ajuta să vă controlați simptomele. Furnizorul dvs. de servicii medicale vă poate sugera:

  • Medicamente care relaxează vezica urinară (oxibutinină, tolterodină sau propantelină)
  • Medicamente care fac anumiți nervi mai activi (bethanecol)
  • Toxina botulinică
  • Suplimente GABA
  • Medicamente antiepileptice

Furnizorul dvs. vă poate îndruma către cineva care a fost instruit pentru a ajuta oamenii să gestioneze problemele vezicii urinare.


Abilitățile sau tehnicile pe care le puteți învăța includ:

  • Exerciții pentru întărirea mușchilor podelei pelvine (exerciții Kegel)
  • Păstrați un jurnal al momentului în care urinați, cantitatea pe care ați urinat-o și dacă ați scurs urina. Acest lucru vă poate ajuta să aflați când trebuie să vă goliți vezica și când poate fi cel mai bine să vă aflați lângă o baie.

Aflați să recunoașteți simptomele infecțiilor urinare (ITU), cum ar fi arsurile atunci când urinați, febră, dureri de spate pe o parte și o nevoie mai frecventă de a urina. Tabletele de afine pot ajuta la prevenirea ITU.

Unele persoane pot avea nevoie să utilizeze un cateter urinar. Acesta este un tub subțire care este introdus în vezica urinară. Este posibil să aveți nevoie de un cateter pentru a fi:

  • În loc tot timpul (cateter intern).
  • În vezica urinară de 4 până la 6 ori pe zi pentru a vă împiedica umplerea vezicii urinare (cateterism intermitent).

Uneori este nevoie de o intervenție chirurgicală. Intervențiile chirurgicale pentru vezica neurogenă includ:

  • Sfincter artificial
  • Dispozitiv electric implantat lângă nervii vezicii urinare pentru a stimula mușchii vezicii urinare
  • Chirurgie de praștie
  • Crearea unei deschideri (stomă) în care urina curge într-o pungă specială (aceasta se numește deviere urinară)

Se poate recomanda stimularea electrică a nervului tibial în picior. Aceasta implică plasarea unui ac în nervul tibial. Acul este conectat la un dispozitiv electric care trimite semnale către nervul tibial. Semnalele se deplasează apoi până la nervii din coloana inferioară, care controlează vezica urinară.


Dacă aveți incontinență urinară, organizațiile sunt disponibile pentru informații suplimentare și asistență.

Complicațiile vezicii urinare neurogene pot include:

  • Scurgerea constantă a urinei care poate provoca ruperea pielii și duce la apariția rănilor
  • Afectarea rinichilor dacă vezica urinară devine prea plină, provocând acumularea de presiune în tuburile care duc la rinichi și în rinichii înșiși
  • Infectii ale tractului urinar

Sunați la furnizorul dvs. dacă:

  • Nu puteți să vă goliți deloc vezica
  • Aveți semne de infecție a vezicii urinare (febră, arsură la urinare, urinare frecventă)
  • Urinați cantități mici, frecvent

Supraactivitatea neurogenică a detrusorului; NDO; Disfuncție neurogenă a sfincterului vezical; NBSD

  • Scleroza multiplă - descărcare
  • Prevenirea ulcerelor de presiune
  • Anularea cistouretrogramei

Chapple CR, Osman NI. Detusorul subactiv. În: Partin AW, Dmochowski RR, Kavoussi LR, Peters CA, eds. Urologie Campbell-Walsh-Wein. A XII-a ed. Philadelphia, PA: Elsevier; 2021: cap 118.

Goetz LL, Klausner AP, Cardenas DD. Disfuncția vezicii urinare. În: Cifu DX, ed. Medicina fizică și reabilitarea lui Braddom. A 5-a ed. Philadelphia, PA: Elsevier; 2016: cap 20.

Panicker JN, DasGupta R, Batla A. Neurourology. În: Daroff RB, Jankovic J, Maziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia lui Bradley în practica clinică. A 7-a ed. Philadelphia, PA: Elsevier; 2016: cap 47.

Interesant Astăzi

Ozonoterapia: pentru ce este, pentru ce este și cum se face

Ozonoterapia: pentru ce este, pentru ce este și cum se face

Ozonoterapia e te un proce prin care ozonul gazo e te admini trat organi mului pentru a trata unele probleme de ănătate. Ozonul e te un gaz compu din 3 atomi de oxigen care are importante proprietăți ...
Ce este hiperplazia nodulară focală în ficat

Ce este hiperplazia nodulară focală în ficat

Hiperplazia nodulară focală e te o tumoare benignă de aproximativ 5 cm în diametru, localizată în ficat, fiind a doua cea mai frecventă tumoare benignă de ficat care, deși apare la ambele ex...