Gastrită
Gastrita apare atunci când mucoasa stomacului se inflamează sau se umflă.
Gastrita poate dura doar o perioadă scurtă de timp (gastrită acută). De asemenea, poate persista luni de zile până la ani (gastrită cronică).
Cele mai frecvente cauze ale gastritei sunt:
- Anumite medicamente, cum ar fi aspirina, ibuprofenul sau naproxenul și alte medicamente similare
- Consumul de alcool greu
- Infecția stomacului cu o bacterie numită Helicobacter pylori
Cauzele mai puțin frecvente sunt:
- Tulburări autoimune (cum ar fi anemia pernicioasă)
- Reflux de bilă în stomac (reflux biliar)
- Abuzul de cocaină
- Consumați sau beți substanțe caustice sau corozive (cum ar fi otrăvurile)
- Stres extrem
- Infecție virală, cum ar fi citomegalovirusul și virusul herpes simplex (apare mai des la persoanele cu un sistem imunitar slab)
Traumatismul sau o boală severă, bruscă, cum ar fi o intervenție chirurgicală majoră, insuficiență renală sau plasarea pe un aparat de respirație poate provoca gastrită.
Multe persoane cu gastrită nu au simptome.
Simptomele pe care le-ați putea observa sunt:
- Pierderea poftei de mâncare
- Greață și vărsături
- Durere în partea superioară a burții sau a abdomenului
Dacă gastrita provoacă sângerări de la nivelul mucoasei stomacului, simptomele pot include:
- Scaune negre
- Vărsături de sânge sau materiale măcinate ca cafeaua
Testele care pot fi necesare sunt:
- Numărul complet de sânge (CBC) pentru a verifica anemia sau hemograma scăzută
- Examinarea stomacului cu endoscop (esofagogastroduodenoscopie sau EGD) cu biopsie a mucoasei stomacului
- H pylori teste (test de respirație sau test de scaun)
- Test de scaun pentru a verifica cantități mici de sânge în scaune, care pot fi un semn de sângerare în stomac
Tratamentul depinde de ceea ce cauzează problema. Unele dintre cauze vor dispărea în timp.
Poate fi necesar să încetați să luați aspirină, ibuprofen, naproxen sau alte medicamente care pot cauza gastrită. Discutați întotdeauna cu furnizorul de servicii medicale înainte de a opri orice medicament.
Puteți utiliza alte medicamente eliberate fără prescripție medicală și cu prescripție medicală care scad cantitatea de acid din stomac, cum ar fi:
- Antiacide
- Antagoniști H2: famotidină (Pepsidă), cimetidină (Tagamet), ranitidină (Zantac) și nizatidină (Axid)
- Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): omeprazol (Prilosec), esomeprazol (Nexium), iansoprazol (Prevacid), rabeprazol (AcipHex) și pantoprazol (Protonix)
Antibioticele pot fi utilizate pentru tratarea gastritei cronice cauzate de infecția cu Helicobacter pylori bacterii.
Perspectiva depinde de cauză, dar este adesea foarte bună.
Pot apărea pierderi de sânge și risc crescut de cancer gastric.
Sunați la furnizorul dvs. dacă dezvoltați:
- Durere în partea superioară a abdomenului sau a abdomenului care nu dispare
- Scaune negre sau gudronate
- Vărsături de sânge sau de material cafeniu
Evitați utilizarea pe termen lung a substanțelor care vă pot irita stomacul, cum ar fi aspirina, antiinflamatoarele sau alcoolul.
- Luarea de antiacide
- Sistem digestiv
- Stomac și mucoasa stomacului
Feldman M, Lee EL. Gastrită. În: Feldman M, Friedman LS, Brandt LJ, eds. Bolile gastrointestinale și hepatice ale Sleisenger și Fordtran: Fiziopatologie / Diagnostic / Management. A 10-a ed. Philadelphia, PA: Elsevier Saunders; 2016: cap 52.
Kuipers EJ, Blaser MJ. Boala peptică acidă. În: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. Ediția a 25-a. Philadelphia, PA: Elsevier Saunders; 2016: cap 139.
Vincent K. Gastrita și boala ulcerului peptic. În: Kellerman RD, Rakel DP, eds. Conn’s Current Therapy 2019. Philadelphia, PA: Elsevier; 2019: 204-208.